BETLEEM

Betleem - Orastie Am rasfoit putin Enciclopedia orasului Orastie, si m-am oprit la titlul: "Biserica Betleem Orastie". Prea putini oameni din oras si-au dat seama de un aspect care le-a scapt, si anume: De ce s-a construit noul locas de inchinare? Vechea locatie, in care se adunau penticostalii din Orastie, a devenit neîncapatoare, dar prea putini oameni din oras cunosc motivul real.

 In anul 1985, am inceput sa frecventez Biserica Penticostala din Orastie, pastorita, pe atunci, de fratele Moise Viorel. Atunci am cunoscut si pe Moise Lucaci. Intre cei doi este o coincidenta de nume, iar gradul de rudenie este ceresc. Atunci, cand erau invitati oameni din oras la Adunare, pentru a asculta pe Moise Lucaci predicand, majoritatea spuneau: Eu il cunosc pe Moise, cojocarul de la Castau...nu mai vin sa-l ascult. Trebuia sa faci repede diferenta: O, nu este cine stii tu. A venit in orasul nostru un inginer tanar, din Arad, predica extraordinar...hai, si asculta-l.


 In oras, s-a raspandit repede zvonul ca a venit un predicator. Vechea Casa de Adunare, in care am inceput sa merg, era foarte mica, iar cand se facea evanghelizare si se umplea de oameni, apa curgea pe pereti. Lucaci Moise predica un mesaj clar si la obiect: "Pocaiti-va, venirea Domnului este foarte aproape". Biserica a inceput sa fie neancapatoare, nu numai la serile de evanghelizare, ci intotdeauna. Duminica, trebuia sa vin mai repede pentru ca sa prind un loc, iar, daca intarziam, trebuia sa stau in picioare.


Dupa aproximativ un an si jumatate, a avut loc prima extindere a locasului. A fost dărâmat un zid, facand locasul de inchinare mai mare. Nu a durat mult timp si s-a umplut din nou Adunarea. Au inceput sa se faca repetate sfaturi fratesti cu privire la un alt locas de inchinare.


Prima actiune in vederea construirii noului lacas de inchinare, a fost prin cumpararea unui grajd de la fostul C.A.P. Beriu. In anul 1992 s-au facut demersurile pentru proiectul de constructie, care, in cele din urma, a fost intocmit de Kohut Ladislau, impreuna cu ing. Bratescu Lavinia la I.P.H.-Deva. Dupa cum vedeti, in imaginea de mai sus, cladirea are un profil general al bisericilor neoprotestante, cu o cupola, balcon, parter, demisol si stalpi de sustinere. Dimensiunea este de 28m lungime, 12m latime si 12m inaltime.


Cheltuielile construirii acestei cladiri au fost foarte mari. Pastorul Lucaci Moise a construit pe doua fronturi. A lucrat in primul rand la edificiul spiritual, la pietrele vii, impreuna cu Marele Maestru Isus Hristos. Predicile lui Moisic au avut un impact deosebit asupra populatiei din Orastie. Se lucra la doua edificii: Unul ceresc, iar celalalt, pamantesc. Unul din proiecte era intocmit inainte de intemeierea lumii, de Marele Arhitect, Domnul Hristos, iar celalalt, s-a intocmit de oameni.


Sponsorizarile pentru noua constructie s-au primit din: Austria, Germania, Elvetia si Statele Unite ale Americii. Cladirea pe care o vedeti in imagine s-a ridicat cu mult efort din partea oamenilor, in schimb...edificiul ceresc se ridica de doua mii de ani. La edificiul ceresc, investitia nu venea de pe pamant, iar planul este ceresc, intocmit pe sfintenie si neprihanire. Inaltimea acestui edificiu ceresc (Biserica) are o frumusete si o inaltime superba. Lumea, cu toate sistemele ei religioase si politice, se surpa incet, troznind asurzitor, dar Adunarea celor intai nascuti, Biserica, se ridica impetuos, in sfintenie si lumina, catre Cel ce Si-a dat viata pentru ea. Numele Lui este Isus Hristos.


La aceste edificii a lucrat din plin si Lucaci Moise. Acum el se bucura langa Cel ce i-a dat acest har de a fi slujitorul Lui. A vazut ridicata cladirea in care se aduna Biserica, iar acum vede si edificiul ceresc care este vesnic. Nu stiu ce va veni pentru noi cei care suntem in viata...moartea sau rapirea, dar sunt sigur ca vom ajunge acolo la Domnul si Regele nostru Isus Hristos. (1 Tes. 4:13-18). 


Sa ne pregatim pentru clipa intalnirii noastre cu Regele nostru, clipa care se va transforama in eternitate.


Niciun comentariu:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...